Când ai strâns câțiva bani și vrei să nu-i mai ții degeaba în contul curent, apar imediat două variante clasice: contul de economii și depozitul la termen. Diferența dintre cont de economii vs depozit nu ține doar de dobândă, ci mai ales de flexibilitate: unul îți lasă banii la îndemână oricând, celălalt îi blochează pe o perioadă fixă în schimbul unei dobânzi de regulă mai bune. În acest ghid vezi cum funcționează fiecare în România, ce dobânzi te poți aștepta să găsești în 2026, cum le impozitează statul și care ți se potrivește în funcție de scopul banilor.

Ambele produse sunt oferite de bănci precum Banca Transilvania, BCR, BRD, ING, Raiffeisen sau CEC Bank și sunt acoperite de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. Alegerea corectă depinde de un singur lucru: peste cât timp ai nevoie de bani.

În acest articol

Ce este contul de economii

Contul de economii este un cont în care depui și retragi bani aproape ca la contul curent, dar care îți plătește o dobândă mai mare (deși de obicei mai mică decât la depozit). Nu are o perioadă fixată: poți alimenta contul oricând, cu orice sumă, iar dobânda se calculează zilnic la soldul existent și se plătește lunar.

Avantajul principal este lichiditatea. Dacă ai o cheltuială neprevăzută, retragi banii imediat, fără să pierzi dobânda acumulată până în acel moment. Multe bănci oferă dobânzi variabile, care pot fi ajustate de bancă oricând, și uneori praguri: o dobândă mai bună până la o anumită sumă și una mai mică peste. În 2026, dobânzile la conturile de economii în lei se învârt orientativ în jurul valorilor de 2-4% pe an, în funcție de bancă și de sold.

Ce este depozitul la termen

Depozitul la termen presupune să blochezi o sumă fixă pe o perioadă stabilită – 3, 6, 12 sau chiar 24 de luni – la o dobândă fixă, cunoscută de la început. La scadență primești capitalul plus dobânda. Dacă ai nevoie de bani înainte de scadență, poți lichida depozitul, dar de regulă pierzi aproape toată dobânda (banca îți plătește dobânda „la vedere”, adică aproape zero).

În schimbul acestei rigidități, depozitul îți oferă previzibilitate: știi exact cât primești și dobânda nu se schimbă pe durata contractului, chiar dacă banca reduce dobânzile pentru clienții noi. Poți alege depozit cu capitalizare (dobânda se adaugă la capital și produce la rândul ei dobândă) sau cu plata lunară a dobânzii într-un cont curent.

Comparație directă: dobândă, acces și impozit

Criteriu Cont de economii Depozit la termen
Acces la bani Oricând, fără penalizare Doar la scadență (altfel pierzi dobânda)
Tip dobândă Variabilă, se poate modifica Fixă pe toată perioada
Nivel dobândă (orientativ 2026) 2-4% pe an 4-6% pe an
Alimentări ulterioare Da, oricând De regulă nu (sumă fixă)
Impozit pe dobândă 10% reținut la sursă 10% reținut la sursă
Potrivit pentru Fond de urgență, bani pe termen scurt Bani de care nu ai nevoie o perioadă

La ambele produse, banca reține automat impozitul de 10% pe dobândă, așa că nu trebuie să declari nimic la ANAF – primești suma deja netă. Atenție însă că, din 2024, veniturile din dobânzi pot intra și în baza de calcul a contribuției la sănătate (CASS) dacă depășești, împreună cu alte venituri din investiții, plafoanele anuale.

Care ți se potrivește, în funcție de scop

Regula practică este simplă: pune într-un cont de economii banii de care ai putea avea nevoie oricând și blochează în depozit banii pe care sigur nu-i atingi o perioadă.

Alege contul de economii dacă
  • Ții aici fondul de urgență și vrei acces imediat
  • Economisești lunar sume variabile, pe care le adaugi treptat
  • Nu vrei să-ți blochezi banii și accepți o dobândă mai mică
Alege depozitul la termen dacă
  • Ai o sumă mare pe care sigur nu o folosești 6-12 luni
  • Vrei o dobândă fixă, garantată, mai mare decât la economii
  • Îți dorești disciplină: banii blocați sunt mai greu de cheltuit impulsiv
Multe familii folosesc o strategie „scară de depozite”: împart suma în mai multe depozite cu scadențe eșalonate (de exemplu, la 3, 6, 9 și 12 luni). Astfel ai mereu un depozit care se apropie de scadență și acces periodic la o parte din bani, fără să renunți la dobânda fixă.

Și alternativele la bancă?

Dacă vrei o dobândă mai bună fără să pierzi siguranța, merită să compari și cu titlurile de stat Tezaur, unde dobânda este scutită de impozit, sau să vezi analiza detaliată depozit bancar vs. titluri de stat. Pentru obiective pe termen lung (peste 5 ani), unde vrei să bați inflația, produsele bancare nu sunt suficiente – acolo intră în discuție instrumente care protejează banii de inflație, precum acțiunile sau ETF-urile.

Ce dobândă e mai mare, la cont de economii sau la depozit?
De regulă, depozitul la termen oferă o dobândă mai mare, pentru că blochezi banii pe o perioadă fixă. Contul de economii plătește o dobândă mai mică, dar îți lasă banii accesibili oricând.
Pierd dobânda dacă retrag banii din depozit înainte de scadență?
Da, în cea mai mare parte. La lichidarea anticipată banca îți plătește doar dobânda „la vedere”, care este aproape zero, deci pierzi aproape toată dobânda promisă. La contul de economii nu ai această problemă.
Se impozitează dobânda?
Da, ambele produse au un impozit de 10% pe dobândă, reținut automat de bancă. Suma pe care o vezi în cont este deja netă. În anumite cazuri poți datora și CASS, în funcție de veniturile tale totale din investiții.
Sunt garantați banii din aceste conturi?
Da. Atât depozitele la termen, cât și conturile de economii sunt acoperite de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, în limita a 100.000 EUR pe deponent și pe bancă.

Concluzie

Decizia dintre cont de economii vs depozit se reduce la lichiditate versus randament. Contul de economii îți dă flexibilitate și e ideal pentru fondul de urgență și banii pe termen scurt, în timp ce depozitul la termen îți oferă o dobândă fixă mai bună în schimbul blocării banilor. Cea mai bună soluție pentru mulți români este să le combine: fondul de urgență în contul de economii, iar surplusul, pe care nu-l atingi câteva luni, într-un depozit sau într-o scară de depozite.

Despre autor

admin

Echipă editorială specializată în finanțe personale, carduri de credit și produse bancare.

Citește mai multe articole de la acest autor →